Trist.....

Trist...Doare...Nu se mai aude...Dispare...
   De ce trist?!Traim intr-o lume in care "EU" devine atit de neinsufletit,atit de invizibil daca nu poti domina...Sperantele se transforma in pulberi ce este dus de vint undeva in univers...Visele nu mai sunt acele vise,sunt doar un material insolubil,oricit ai incerca sa gasesti formula de rezolvare, de descoperire a cheii sale...Poate avem nevoie de ajutor?Dar unde sa ceri ajutor?Cine te asculta?Cine si-ar deschide sufletul pentru a te primi si pe tine...Fiecare din noi a contribuit la faurirea acestei lumi pline de sarcasm, falsitate,masti si teatru de papusi...Sau mai bine zis teatru de marionete;marionete in miinile celora care au putere?Totul se complica si mai mult...Drumurile labirintului devin si mai nedeslusite...Trist...
  De ce doare?Sentimentele care cindva erau atit de clare,care le puteai deslusi din privirile celui care sta in fata ta,acum nu sunt decit niste expresii bizare ale fetei...Doare pentru ca sunt oameni care nu pot iubi,care nu lasa pe altii sa iubeasca,care devin din ce in ce mai invidiosi si nu pot pretui ceea ce au,dar tind sa cucereasca mai mult distrugind totul in jurul lor.Doare pentru ca unele mame nu au sentimentul matern, aruncind un copil abia nascut la gunoi.Doare cind vezi ca milionarii isi cumpara 10 masini,iar unii se roaga la cei din jur dupa o bucatica de piine.Asta suntem noi,niste animale bipede care lupta acum, doar pentru existenta sa ,pentru care isi poate ucide chiar si aproiatii.Doare cind vezi la ce duce alcoolul,lipsa banilor:copii la orfelinate,femei agresate si familii destramate.Dar cel mai rau ca nu ai unde gasi o protectie.Nici nu poti sa iti imaginezi ce simte un copil de sanse ani care vede ca mama sa este lovita fara mila...Doare...
   De ce nu se mai aude?!Iata se asterne noaptea, iar strigatele de durere sunt strivite de picaturile de ploaie.Chiar si bataile inimii dispar sub valul de stropi mari si desi.Singele se opreste in vine iar respiatia nu se mai simte..O pustietate imensa ce acopera toata lumea...Iar dimineata totul este atit de senin, atit de linistit,incit nu stii daca e adevarat sau pur si simplu imaginatia iti joaca o noua festa.Aerul curat si roua de pe frunze iti improspateaza pentru un timp foarte scurt memoria, pentru ca mai apoi totul sa revina la situatia veche:strigate de ajutor,copii ce pling,dureri fara alinare...Si acum cind ai vrea sa dai orce ca sa auzu doar ploaia...Nu se mai aude...
  De ce dispare?Pentru ca frica ce te incojoara te face sa rabzi durere sa nu spui nimanui ceea ce simti,astfel poti ramine macar viu.Iata asta te face luptator,te face puternic si razbunator.Nici macar in sine nu poti striga de teama ca ochii te pot trada,pot arata ca ai pierdut un razboi.Acum unii incep sa se teama mai mult de viata ,decit de moarte,oricit ar fi banal..Unde suntem noi?De ce incetisor pierim?Unde ne duce raul?DISPARE...

    Să scriu…să nu scriu…atunci, dacă nu aș scrie, de ce aș mai trăi?Poate ca pentru cineva ceea ce voi scri nu va insemna nimic,dar pentru altii va deveni asul din mineca,care ii va face sa ma inteleaga cine sunt eu si de ce am ajuns aici....
    Nu a fost ideea mea personala ca sa-mi creez un blog ,dar din acest moment, acest gind strain va deveni un refugiu al singuratii,durerilor si sufletlui meu.
     De ce anume suflet trist?Pentru ca nu imi gasesc inca sensul in lumea asta mare,in care oamenii din jur incep sa imi judece tot mai des visele si idealurile spre care tind.Nu as putea spune ca in mine dainueste aceasta pustietate de 18 ani,dar la sigur din clipa cind am inteles ca viata nu e asa cum mi-am imaginat-o:prieteni,familie unita,fericire si vise implinite...
    La inceput ascundeam acest suflet,dar dupa o noua dezamagire asta nu a mai putut ramine doar secretul gindului meu,a devenit trairea intregii fiinte.Nu mai aveam puterea sa pastrez sub o masca toate durerile,dezamagirile,tristetile si visele ce tindeau sa se implineasca,dar care au ramas doar visele unei adolescente.Nu as vrea sa includ aici si insuccesul in dragoste deoarece aceste sentimente m-ar fi  facut si mai slaba si mai sensibila.
  Si iata scriu...Astern pe foaie sentimente pe care nu le cunoaste nimeni inafara de mine.Iar scopul meu ce vreau sa il ating din aceste bucatele de suflet va ramine secret pentru un timp...